Cine ne reprezinta mai bine, lista sau omul

 

Sistemul de vot uninominal din Romania

 

Votul uninominal este un tip de scrutin mentionat în legislatia sistemelor electorale, practicat în SUA si Marea Britanie. Acest tip de scrutin reprezinta modul de alegere direct al unor candidati individuali, opus sistemului de alegere pe liste întocmite de catre partidele din viata politica a unui stat. Votul uninominal este un sistem de vot majoritar, se bazeaza pe o procedura majoritara (votul pe liste fiind un sistem proportional) si este întâlnit si sub formula „Câstigatorul ia totul”. Principalele caracteristici ale acestui tip de vot constituie faptul ca permite aparitia unor guverne stabile ca urmare a majoritati stabilite prin vot, dar si faptul ca are drept consecinta nereprezentarea segmentului de electorat care a votat candidatul (sau lista) învins.

 

Vot uninominal majoritar relativ – 1 tur de scrutin

Vot uninominal majoritar absolut – 2 tururi de scrutin daca în primul tur de scrutin nu sunt obtinute 51% din voturi de catre un candidat

Scrutinul uninominal înseamna ca într-o circumscriptie electorala se alege un singur mandat, iar alegatorul poate acorda un singur vot. Acest mod de votare poate fi realizat într-un singur tur (denumirea stiintifica este: sistem electoral majoritar cu scrutin uninominal într-un singur tur, situatie în care candidatul care obtine cele mai multe voturi, indiferent de numarul acestora, este declarat câstigator) sau în doua tururi (caz în care este necesara obtinerea majoritatii absolute a voturilor exprimate; daca o asemenea majoritate nu este întrunita, se organizeaza un al doilea tur în care majoritatea simpla este suficienta). O alternativa a votului majoritar uninominal cu un tur este votul uninominal alternativ. În circumscriptii electorale cu numai un loc, votantii trebuie sa puna pe buletinul de vot toti candidatii în ordinea descrescatoare a preferintei. Cel care întruneste majoritatea absoluta ca prima preferinta este ales câstigator. Daca niciunul nu obtine o astfel de majoritate, ultimul de pe lista este eliminat, iar voturile sale se împart celorlalti candidati urmând preferinta a doua. Procedura se repeta pâna când unul dintre candidati reuseste sa obtina majoritatea absoluta în calitate de prima preferinta.

Pe scurt, este mecanism de votare directa a unor candidati individuali si nu desemnarea în totalitate a unei liste fixe întocmita, pe baza unor criterii netransparente, de catre un partid. Ofera o personalizare mai mare a votului, astfel încât alegatorii pot sa opteze între candidaturi nominale si nu între liste, la întocmirea carora nu au avut niciun cuvânt de spus si în care apar multe persoane necunoscute si fara valoare, din punctul lor de vedere.

 

Dezavantaje

Sistemul de vot uninominal nu garanteaza ca votul popular este bine reprezentat în rezultat. Un exemplu recent îl constituie alegerile generale din Anglia, unde Laburistii au câstigat majoritatea în Parlament cu 35.3% din voturi.

Exista însa si exemple mai ciudate, cum este cazul alegerilor parlamentare din 1926 din Canada, în provincia Manitoba. Aceasta provincie avea 17 parlamentari, iar rezultatul a fost dupa cum urmeaza: Partidul Conservator, cu 42,2% din voturi nu a avut niciun parlamentar ales; în schimb, Partidul Liberal-Progresist, cu 19,5% din voturi a avut 7 parlamentari, Partidul Liberal, cu 18,4% din voturi, 4 parlamentari; Partidul Progresist, cu 11,2% din voturi, 4 parlamentari, iar Partidul Muncitoresc, cu 8,7% din voturi a avut 2 parlamentari. Explicatia acestui rezultat este ca, cu 3 exceptii, Partidul Liberal-Progresist, Liberal, Progresist si cel Muncitoresc au avut candidati unici.

În cazul României, exista înca un pericol: s-ar putea ca politicieni compromisi, pentru care niciun partid nu si-ar asuma raspunderea sa ajunga parlamentari prin pomeni electorale. Un „precedent” îl constituie cazul lui Vanghelie, care a fost exclus din PSD pentru un dosar la PNA, dar a câstigat Primaria Sectorului 5 al Bucurestiului ca independent si a fost reprimit în PSD.

 

Avantaje

Exista si avantaje, politicienii corupti sau compromisi nu se mai pot strecura in parlament sub acoperirea listelor de partid. Votul direct pentru un cadidat sau altul exprima mai exact optiunea electoratului. De asemenea, generarea unei majoritati parlamentare are ca efect o mai mare stabilitate politica.

 

Cum vom vota – Sistem proportional cu vot în colegii uninominale

De ce avem nevoie de un alt sistem electoral? Pentru ca pâna acum am votat liste închise ale partidelor fara a-i cunoaste pe oamenii de pe acele liste. 

Cel mult, i-am vazut în campania electorala la televizor sau i-am auzit la radio, pe primii 3 candidati de pe lista.

De ce avem nevoie de un alt sistem electoral? Pentru ca pâna acum am votat liste închise ale partidelor fara a-i cunoaste pe oamenii de pe acele liste.

Cel mult, i-am vazut în campania electorala la televizor sau i-am auzit la radio, pe primii 3 candidati de pe lista.

Odata cu schimbarea sistemului într-unul cu vot în colegii uninominale, adica un singur candidat pentru un singur partid, politicienii care vor sa devina parlamentari trebuie sa ne cunoasca, convinga si câstige pe noi..alegatorii.

Proiectul de lege privind votul uninominal, discutat în comisia parlamentara, negociat de partide si, ulterior, asumat de guvern a pornit de la sistemul electoral proportional prin compensare, redactat de Asociatia Pro Democratia.

Este vorba despre o varianta de sistem electoral, asemanator celui din Germania. Sistemului i s-a reprosat dificultatea, dar si existenta unei liste de rezerva folosita, însa, în cazuri extreme.

Dupa ce Curtea Constitutionala a declarat câteva articole din lege neconstitutionale, sistemul electoral a fost schimbat de PNL, PSD, PC, UDMR si Asociatia Pro Democratia – ajungându-se astfel la proportional cu vot în colegii uninominale.

Proiectul este dezbatut în aceste zile în comisiile parlamentare si urmeaza a fi discutat în Plenul Camerei Deputatilor. Apoi, legea va fi trimisa spre promulgare la Presedintie. Desi este sustinatorul votului uninominal majoritar în 2 tururi, Traian Basescu a declarat recent, într-un interviu pentru televiziunea publica, ca asteapta cu nerabdare legea.
Sa intelegem sistemul electoral de la urmatoarele alegeri

Noul sistem electoral, destul de asemanator celui deja asumat de guvern toamna trecuta, se numeste proportional cu vot în colegii uninominale (circumscrittii uninominale).

La prima vedere, una dintre schimbarile cele mai importante este simplitatea sa, pentru ca pare mai usor de inteles si explicat.

 

O alta diferenta importanta este legata de „lista de rezerva nationala”, cea contestata de Traian Basescu, care ar fi fost folosita în a treia faza a distribuirii mandatelor atunci când un partid ar fi obtinut dreptul la mai multe mandate decât candidati avea, lista care nu mai exista în acest nou sistem.

În noua formula, exista atâtea colegii uninominale câte mandate de parlamentar exista în Legislativ, adica 330 pentru Camera Deputatilor si 137 pentru Senat (în sistemul propus initial, numarul de colegii era egal cu jumatatea numarului de deputati respectiv de senatori care trebuiau alesi).

Judetul reprezinta astfel o circumscriptie electorala si are în componenta atâtea colegii uninominale câti parlamentari îi revin – în functie de numarul locuitorilor.

Norma de reprezentare în România este de un deputat la 70.000 de locuitori si un senator la 160.000 de locuitori.

Fiecare partid sau formatiune are dreptul la un singur candidat în fiecare colegiu uninominal, iar cetateanul aplica stampila de vot pe numele unui singur candidat.

Modul de distribuire a mandatelor nu este foarte schimbat, ci mai degraba simplificat.

Într-un judet (circumscriptie electorala), voturile obtinute de candidatii partidului în toate colegiile uninominale de pe raza judetului se însumeaza si, in functie de suma obtinuta, se determina numarul de mandate care revin partidului respectiv în acel judet (circumscriptie). Mandatele respective sunt atribuite primilor candidati ai partidului în ordinea descrescatoare a procentelor de voturi obtinute de ei în colegiile uninominale în care au candidat.

Mai exista un aspect esential de retinut: toti candidatii (apartinând partidelor care depasesc pragul electoral) care câstiga 50% plus un vot în colegiile uninominale uninominale în care candideaza sunt declarati alesi.

Acest lucru înseamna ca, atunci când, într-un judet, se distribuie mandatele catre candidati în functie de numarul de mandate care se cuvin partidului, din acest numar se scade numarul de mandate câstigat deja de candidatii care au obtinut mai mult de 50% din voturi si se mai distribuie doar diferenta.

Exemplu 1: Daca un partid are dreptul într-un judet, la patru mandate si doi dintre candidatii sai au fost declarati alesi în virtutea faptului ca au obtinut peste 50% din voturi în colegiile lor, doar doi dintre candidatii partidului mai primesc mandate în judetul respectiv.

Exemplu 2: Daca partidul are dreptul tot la patru mandate, dar cinci dintre candidatii sai au devenit parlamentari pentru ca au obtinut mai mult de 50% din voturi în colegiile lor, partidul ramâne cu cei cinci parlamentari, însa la numarul de mandate care se atribuie celorlalte partide se mai adauga un mandat sau mai multe, astfel încât sa se refaca proportionalitatea.

Astfel, Parlamentul nu va avea un numar fix de membri, însa acest aspect nu este unul neobisnuit, el fiind întâlnit si în sistemele electorale din alte tari.

Aflati mai multe despre celalalt sistem – mixt prin compensare, asumat de Guvern, dar contestat de Traian Basescu la Curtea Constitutionala, din pagina urmatoare

 

INFORMATII DIVERSE

 

Modalitatea de stabilire a colegiilor uninominale se va face prin Hotarâre de Guvern, în urma hotarârii pe care o va lua o comisie parlamentara speciala.

Colegiile uninominale vor fi stabilite cu pastrarea normei de reprezentare, 70.000 de locuitori pentru un mandat de deputat, respectiv 160.000 pentru un mandat de senator.

Între colegiul cel mai mare, ca numar de alegatori, si cel mai mic nu poate fi o diferenta mai mare de 30%.

La stabilirea numarului de mandate de parlamentari, conform acestei norme de reprezentare, se va lua în calcul populatia cu drept de vot asa cum reiese din ultimul recensamânt, publicat de Institutul National de Statistica.

Partidele sau aliantele vor putea înscrie un singur candidat într-un colegiu uninominal, respectându-se principiul un singur vot – un singur candidat – un singur ales.

Textul legii nu face referiri la listele electorale suplimentare, alegerea senatorilor si deputatilor facându-se prin vot uninominal, într-un singur tur de scrutin.

Candidatii independenti vor trebui sustinuti de minimum 4% din numarul total al alegatorilor înscrisi în listele electorale permanente din colegiul respectiv, dar nu mai putin de 2.000 pentru Camera Deputatilor si 4.000 pentru Senat.

Deputatii au adoptat si un amendament al deputatului PSD Anghel Stanciu, care stabileste o modalitate de redistribuire a mandatelor de parlamentar în raport cu numarul total de voturi al partidelor sau aliantelor, si nu cu procentul dintre voturile obtinute de un partid sau alianta în colegiu si voturile obtinute în întreaga circumscriptie.

Camera Deputatilor este forul decizional pentru aceasta lege. Daca nu va fi atacata la Curtea Constitutionala, legea va merge la Presedintie pentru promulgare.

Prevederile legii vor intra în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial. Prevederile referitoare la modificarea unor legi pentru alegerea administratiei locale, inclusiv a presedintilor de Consilii Judetene, vor intra în vigoare la data începerii procedurilor legale pentru primele alegeri locale care vor fi organizate dupa intrarea în vigoare a prezentei legi.

 

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: